În ce credeau egiptenii?

Egiptul Antic era dominat de două elemente: deşertul ostil şi Nilul dătător de viaţă. Pentru că viaţa depindea de fâşiile înguste de teren locuibil de pe fiecare mal al fluviului, importante centre politice, religioase si sociale s-au dezvoltat pe tot firul apei.Vechii egipteni venerau efectiv sute de zeitati, fiecare guvernand diverse aspecte ale vietii spirituale sau de zi cu zi. Nu exista nici un zeu suprem definit in mod clar, ci doar diverse culturi care au dominat in diverse perioade, desi cel mai aproape de statutul de zeitate suprema se situau zeii Amun si Re. 

Amun 

Înseamna `cel invizibil` si exista putine povesti despre el, desi era considerat creatorul tuturor lucrurilor. In ciuda lipsei de informatie mitologica, el a ajuns sa fie un zeu foarte important.In perioada Regatului Mijlociu, un centru de cult important i-a fost inchinat la Teba (Luxorul de astazi), unde a fost asociat cu zeul soarelui Ra si venerat sub numele de Amun-Ra. Mai tarziu, a devenit preferatul familiei regale, iar in timpul Dinastiei a 18-a i-a depasit ca importanta pe toti ceilalti zei. Un templu splendid, ridicat in cinstea sa la Karnak, a supravietuit pana in zilele noastre.

Ra(Horus)
Ra lua pe parcursul zilei mai multe forme. Era un zeu viu ziua si mort noaptea.Se nastea in zori, cand era un copilas, devenea barbat in putere la pranz si era batran la apus, urmand ca a doua zi sa se nasca din nou. In timpul zilei, naviga pe cer cu barca sa numita `Luntrea milioanelor de ani`. Astfel isi explicau egiptenii trecerea soarelui pe bolta. Centrul principal de venerare a lui Ra era la Heliopolis. Ra era considerat tatal faraonilor si al tuturor zeitatilor importante. Initial, Horus era zeul cerului, care domina Egiptul ca un soim, pentru a-l proteja pe tatal sau, regele Osiris. Dupa ce Horus l-a infrant pe Seth, ucigasul tatalui sau, a devenit regele Egiptului. Este intruchipat purtand o coroana cu portiunea superioara alba, reprezentand Egiptul de Sus, si portiunea inferioara rosie, reprezentand Egiptul de Jos. Din acest motiv, conducatorii Egiptului se identificau intotdeauna cu Horus in timpul vietii, devenind intruchiparea lui Osiris dupa ce mureau. Horus era venerat in centre de cult precum Behdet, Hierakonpolis si Edfu, iar ochiul lui Horus era considerat a fi o amuleta puternica. 

Osiris 
Osiris era unul dintre copiii lui Nut si Geb, impreuna cu sora sa Isis (cu care s-a casatorit) si cu invidiosul sau frate Seth, care in final l-a ucis. Osiris apare ca o mumie cu barba, care poarta imblaciul si carja, insemnele puterii supreme. Poarta coroana alba a Egiptului de Sus, inconjurata de pene rosii. Are pielea verde, pentru a reprezenta vegetatia. Ca rege, el i-a invatat pe egipteni cum sa isi cultive pamanturile. Desi este zeul lumii de dincolo, nu este o zeitate malefica sau sumbra. Dimpotriva, el reprezinta speranta nutrita de egipteni ca se vor bucura de o viata vesnica, plina de glorie.

Isis
Isis a fost venerata in tot regatul, in cea mai mare parte a istoriei Egiptului, desi principalul sau centru de cult a fost in Philae. Mitologia o prezinta folosindu-si puterile magice pentru a-i insufla din nou viata sotului ei Osiris, dupa ce acesta fusese ucis, iar trupul ii fusese taiat in bucati. Isis si-a castigat puterile silindu-l pe tatal sau Re sa ii dezvaluie numele lui tainic. Re era batran si uneori ii curgea saliva din gura.
Isis a adunat aceasta saliva, din care a facut un sarpe veninos, care l-a muscat pe Re. Isis i-a promis ca il va vindeca doar daca ii va marturisi numele sau tainic. In agonie, Re i l-a spus si, astfel, i-a transmis fiicei sale puterile lui magice.Isis a fost venerata in tot regatul, in cea mai mare parte a istoriei Egiptului, desi principalul sau centru de cult a fost in Philae. Mitologia o prezinta folosindu-si puterile magice pentru a-i insufla din nou viata sotului ei Osiris, dupa ce acesta fusese ucis, iar trupul ii fusese taiat in bucati. Isis si-a castigat puterile silindu-l pe tatal sau Re sa ii dezvaluie numele lui tainic. Re era batran si uneori ii curgea saliva din gura. Isis a adunat aceasta saliva, din care a facut un sarpe veninos, care l-a muscat pe Re. Isis i-a promis ca il va vindeca doar daca ii va marturisi numele sau tainic. In agonie, Re i l-a spus si, astfel, i-a transmis fiicei sale puterile lui magice.

Anubis
Anubis era un zeu stravechi, care ii calauzea pe morti in drumul catre lumea de dincolo, cu mult inainte ca Osiris sa devina o zeitate importanta. Pe de alta parte, mumificandu-l pe Osiris dupa ce acesta a fost ucis, Anubis a devenit zeitatea protectoare a imbalsamatorilor. Anubis era asociat cu Maat, zeita dreptatii.Egiptenii credeau ca, atunci cand omul moare, ajunge in Sala Mortilor. Aici, Anubis ii pune inima in balanta cu o pana a lui Maat, dupa ce verifica mai intai cantarul, pentru a fi sigur ca este corect. Daca inima mortului era mai grea decat pana, era devorata de un demon. 

Bastet

Cand grecii au sosit in Egipt, au asociat-o pe Bastet cu Artemis, deci aceasta a incetat sa mai fie o zeitate solara, devenind in schimb zeita Lunii. Cu timpul, ea si-a pierdut forma initiala a capului de pisica salbatica sau de leu, capatand cap de pisica domestica.Pisicile erau foarte importante pentru vechii egipteni, caci protejau granele de rozatoare, iar Bastet era zeita protectoare a pisicilor. Uciderea unei pisici se pedepsea cu moartea. Cand murea o pisica, stapanii isi radeau sprancenele in semn de doliu si uneori cereau ca animalul sa fie mumificat.
Bastet era adesea venerata alaturi de Sakhmet, zeita cu cap de leu a Memfisului.

Hathor 

 Este fiica lui Nut și Ra. De cele mai multe ori, este prezentată și ca soție a lui Ra. În mitologia egipteană, era considerată zeița dragostei, a familiilor și a recoltelor. Uneori aceasta era asociată cu Sekmet, zeița răzbunării, întruchipată ca fiind o femeie cu cap de leu.Uneori, Hathor este identificată cu zeița cerului, a soarelui, a lunii, a fertilității și a agriculturii. Hathor era zeița bucuriei, maternității și iubirii. Era considerată a fi protectoarea femeilor însărcinate. Dar Hathor a fost prin excelență, patroana tuturor femeilor, indiferent de statutul lor. Ca zeiță a fertilității, era asociată și pusă în legătură cu revărsările Nilului. Mai târziu, când cultul osirian a câștigat mai multă popularitate și mai mulți adepți, rolul său s-a schimbat. Conform noului statut, Hathor primea decedații în lumea de jos, oferind sufletelor apă și hrană. În perioada târzie, femeile decedate erau identificate cu Hathor, așa cum bărbații decedați erau identificați cu Osiris.
Ca mod de reprezentare, la început, Hathor era adorată în forma unei bovine. Mai târziu, este reprezentată ca o  femeie cu cap de vacă și în final cu un cap uman, deși uneori este reprezentată cu urechi și coarne similare cu cele ale bovinelor. Reprezentarea cea mai întâlnită este aceea în care Hathor are două coarne cu discul lunar în mijloc.

Seth

În mitologia egipteană, este cunoscut drept fiu al lui Geb și al lui Nut, fratele lui Isis, Nephthys și Osiris. Seth este un zeu mlefic, stăpân al deșertului, reprezentat cu trup de ogar cu coada despicată și cu botul prelung.

La început a fost considerat constructor de cetăți, apoi zeul viguros al violenței, răului , întunericului și dezordinii, iar la un moment dat și zeu al războiului (grecii îl identificau cu Thyphon).

Se pare că adepții lui Seth s-au confruntat cu adepții lui Horus și ai faraonului primei dinastii, Menes, care a unit Egiptul de Sus cu Egiptul de Jos. În această privință, Seth este înfățișat punând la îndoială autoritatea fratelui său Osiris. În drama care se petrece în religia egipteană, Seth întruchipează forțele potrivnice care aduc marea schimbare. În cele din urmă înfrânt de Isis și de fiul său, zeul șoim Horus, Seth devine un spirit liber, un hoinar pe pământ și, după exilul său forțat, zeul singurătății pustii.

Cultul lui Osiris s-a folosit de aceasta oportunitate pentru a-i discredita pe adepții lui Seth; acum este considerat fratele diabolic iar povestea susține că Seth a fost rău de la naștere, când a sfâșiat pântecul mamei sale. Egiptenii antici credeau despre el că reprezintă diavolul.

Seth dorea mult să conducă Egiptul și s-a luptat cu fratele său Osiris. L-a înecat în Nil și i-a tăiat corpul în mii de bucățele și le-a aruncat în Egipt. Isis a adunat toate bucățile soțului ei și l-a mumificat ca sa treacă în viața de apoi. Fiul lui Osiris , Horus s-a luptat cu Seth ca să-și răzbune tatăl. În timpul luptei, Seth a luat forma unui hipopotam și l-a atacat pe Horus, dar acesta l-a nimerit în inimă cu săgeata și l-a omorât, răzbunându-și tatăl. Seth, după anumite legende este infățișat ca fiind zeul morților.

Nut 

Era zeița cerului în mitologia egipteană, fiind fiica lui Shu și a lui Tefnut, sora și soția lui Geb, mama lui Isis, Osiris, Seth și Nephtys.

Grecii l-au considerat și pe Horus ca fiind fiul ei. Așa cum soarele apare pe cer în fiecare zi, Nut a fost asociată cu renașterea. A fost blestemată de Ra să nu poată naște 360 de zile pe an, dar Thot a intervenit și a adăugat anului încă 5 zile.

 Nut, zeița cerului susținută de Shu+zeul aerului, în timp ce zeul pământului cu cap de berbec - Geb - se întinde dedesubt.

Thot 

Zeul egiptean al lunii, al aritmetici, al vorbirii și inventatorul scrisului, este reprezentat ca un bărbat cu cap de ibis sau de babuin.

În mitologia heliopolitană este considerat și "inima lui Ra ", personificând deci cunoașterea divină și esența gândirii creatoare, care transmite cuvântului forța adevărului, puterea de a crea realitatea. Este gardianul morților și intermediarul lor în fața zeilor. A fost asociat de greci zeului Hermes. Thot mai era cunoscut și ca zeu al științei, al înțelepciunii.

Scurt istoric. Câteva curiozităţi despre lumea de dincolo de Nil.

             Istoria Egiptului Antic constituie o atracţie permanentă pentru contemporani. Ea captivează prin farmecul misterelor şi al enigmelor care aşteaptă să fie elucidate, dar şi prin aspectele neobişnuite specifice acesteia. Fie că este vorba despre practicile rudimentare ale medicinei antice sau despre originea machiajului, Egiptul vremurilor antice rămâne o sursă inepuizabilă de informaţii surprinzătoare.

Cleopatra provenea de fapt din Grecia

       Devenită Cleopatra a VII-a a Egiptului, ea a fost ultimul faraon al Egiptului Antic. Făcea parte din Dinastia Ptolemaică, de origine grecească, dinastie ce a condus Egiptul după moartea lui Alexandru cel Mare. Membrii acestei dinastii vorbeau limba greacă, refuzând vehement să se exprime în limba egipteană. Din acest motiv, ambele limbi erau folosite în redactarea documentelor oficiale. Însă spiritul nonconformist al Cleopatrei a contrastat cu convingerile conservatoare ale familiei din care provenea. Astfel, ea a învăţat şi a utilizat limba egipteană şi, în plus, a îmbrăţişat cultura ţării, reprezentându-se ca reîncarnarea zeiţei egiptene Isis.

Atât barbatii cât și femeile egiptene purtau machiaje elaborate

       Egiptul antic este considerat leagănul machiajului, el datând încă din mileniul al III-lea î. Hr. Machiajul pentru ochi era în general verde (făcut din cupru) sau negru (făcut din plumb).

       Egiptenii credeau că machiajul are puteri vindecătoare. Antimoniul, sau Khol (creionul negru) cum îl numim noi azi, cu care egiptenii îşi conturau ochii avea calitatea de a apăra ochii oamenilor de deşert. El irita continuu glandele lacrimale. În plus avea şi funcţie simbolică, amintind de ochiul lui Horus. Horus era şoimul sacru a cărui acuitate vizuală simbolizează lupta luminii împotriva tenebrelor.

Nu se cunoaşte motivul pentru care nasul Sfinxului este retezat

        Există schiţe cu statuia fara nas, care datează din 1737. Astfel, ipoteza că ar fi fost distrus de Napoleon (Campania din Egipt a avut loc între anii 1798-1801) sau în timpul războaielor mondiale nu are baze reale. Singurul despre care se ştie că ar fi provocat daune monumentului este un cleric musulman , numit Sa’im al-dahr. Acesta a fost însă linşat în anul 1378 pentru acte de vandalism.

Egiptenii sunt inventatorii calendarului

         Descoperirea unei tablete din timpul domniei Regelui Djer din Prima Dinastie (aprox. 3000 î. Hr.) i-a făcut pe primii egiptologi să declare faptul că egiptenii stabiliseră deja în aceea perioadă o legătură între răsăritul heliacal al stelei Sirius și începutul anului. Conform vechiului calendar egiptean, anul avea 365 zile și era împărțit în 12 luni a câte 30 de zile fiecare, plus cinci zile suplimentare (epagomenae) la sfârșitul anului. Lunile erau împărțite în trei săptămâni, iar o săptămână avea 10 zile. Deoarece anul egiptean era aproximativ cu un sfert de zi mai scurt decât anul solar și evenimentele stelare nu se produceau la aceeași dată calendaristică, i se mai spunea și Annus Vagus sau „An Rătăcitor”.

       Egiptul Antic a avut un calendar diferit în timpul Vechiului Regat, cu anul de 320 zile după cum se menţionează pe Piatra de la Palermo.

Medicamentele egiptenilor includeau mancăruri mucegăite sau pământ

      Legendarul poert grec Homer spunea astfel: "Rodnicul pământ al Egiptului este cel mai bogat în leacuri."
Vechii egipteni foloseau pe post de leacuri contra bolilor uleiuri, aluaturi, curmale, ceapă, usturoi, sămânță de in, mărar, smirnă, opiu, precum și diverse minerale, săruri de plumb, antimoniu, cupru. Dintre produsele animale se întrebuințau carnea, creierul, sângele. Toate aceste “medicamente” se administrau în lapte, vin, bere sau fierturi.

     De exemplu, infecţiile erau tratate cu pâine mucegăită. Bolile de plămâni erau combătute cu smântână, miere amestecată cu chimen, lapte cu roșcove. Făceau inhalații absorbind, cu o trestie, vaporii unei fierturi în care amestecau curmale, rășină, smirnă. Sămânța de ricin, bine mestecată, după care se bea bere, era un laxativ obișnuit.

Când corpul era mumificat, se scoteau aproape toate organele

        Etapa a doua a procesului de mumificare coincide cu îndepărtarea organelor interne. Printr-o mică incizie în partea stângă a corpului erau scoase intestinele, stomacul, ficatul, si plămânii. Fiecare dintre aceste organe era apoi uscat în natron, pentru a preveni atacul bacteriilor. Dupa aceea erau înfăşurate individual în fâşii lungi de pânză şi aşezate în câte un vas (fiecare dintre cele 4 vase reprezentând pe câte unul dintre cei 4 fii ai lui Horus).

       Creierul era scos din cutia craniană prin nări, cu ajutorul a două beţe lungi. Singurul organ care rămânea în corp era inima, pentru că egiptenii o considerau lăcaşul sufletului.

Perucile erau accesoriu foarte important pentru egipteni

       Ca semne distinctive egiptenii bogaţi purtau peruci, iar cei săraci purtau părul lung pe spate sau în cozi împletite. De asemenea, până la vârsta de 12 ani, băieţii egipteni aveau capul ras, păstrând doar o şuviţă lungă de păr. Inclusiv faraonul purta intotdeauna o peruca, numita “nemes”, pentru a nu-şi lăsa la vedere podoaba capilară.
      Purtarea perucilor înlătura şi problema păduchilor şi scutea persoanele deţinătoare de asemenea obiecte de vestimentaţie să-si mai piardă timpul cu aranjarea părului. În plus, acest accesoriu capilar le putea masca vechilor egipteni şi anumite diformităţi crescute pe pielea capului.

Alte curiozităţi specifice lumii antice egiptene

        În viziunea egipteană se considera ca pamantul este plat si rotund, iar fluvial Nil trece prin centrul lui. Contrar obiceiului cunoscut în zilele noastre, în Egiptul Antic, doliul era reprezentat de culoarea albă, nu de cea neagră. Vechii egiptenii obişnuiau să creadă că trecerea peste pragul casei cu piciorul drept este aducătoare de noroc.

        Femeile din Egiptul Antic aveau acelaşi statut ca şi bărbaţii din punct de vedere economic şi juridic. În schimb, în viaţa socială acestea nu se bucurau de egalitate.

      Culoarea orginală a piramidelor este albul. De-a lungul timpului din cauza fenomenelor climatice acestea şi-au schimbat culoarea, aşa cum le putem vedea astăzi.